Când am decis să fac un cabinet de psihologie mi-am consultat membrii familiei si le-am comunicat dorința mea de a mă sprijini în acest demers. Cea mai utilă discuție am avut-o cu fiul meu-pe atunci în vârstă de 15 ani:
- Asta înseamnă că tu faci o afacere?
- Da, am răspuns mirată fiindcă până atunci nu mă gândisem la asta ca la o afacere.
- Și vei câstiga bani cât să ne luăm un BMW ultimul tip?
- Nu ! Nici vorbă!
- Atunci e o afacere nașpa- a concluzionat el și s-a retras din întâlnirea noastră de familie vizibil dezamagit.
Au trecut ceva ani de atunci si m-am gândit îndelung la discuția noastră . Pot spune cu certitudine că psihoterapia este o afacere însă sunt lucruri care o împiedică să fie foarte profitabilă.
Printre factorii care îi împiedică pe psihoterapeuţii din secolul 21 să prospere am putea enumera:
Economia: deoarece piaţa de valori a căzut în 2008 , urmată de o recesiune care a afectat lumea întreagă (mai puțin China) , multi oameni au fost reticenti în a cheltui banii pe alte lucruri decât necesităţi. Acest lucru a făcut foarte dificilă practica privată în domeniul sănătății care se bazează pe plăţile taxa-pentru-servicii și care are o influență semnificativă pentru o parte a veniturilor lor.
Ajutor şi consiliere gratuită: în ultimul deceniu se ofera gratuit o mulțime de informații non-profesionale (şi chiar unele profesionale) – există surse infinite de informaţii pe Internet, precum şi talk show-uri la TV şi radio, cum ar fi emisiunea Dr. Cristian Andrei , Oprah, Super Nanny etc. Mulţi consumatori nu-şi dau seama că aceste personalităţi de radio şi TV nu sunt furnizori de psihoterapie pe aer.
Nasterea Industriei numita Coaching: Sunt ceteva sute de profesii si diferite tipuri de muncă iar coaching-ul ar trebui sa se adreseze fiecarei categorii in parte. Cei ce se ocupa si conduc industria de coaching recunosc că există o mare cantitate de informatie pe care o au din activitatea psihoterapeuţilor . Din acest motiv in România oamenii care bat la ușa mea așteaptă sa-și rezolve problema în maximum trei ședințe. Mulți așa-ziși terapeuți sunt de fapt coach și asta îngreunează implementarea pe piața din România a profesioniştilor din domeniul sănătăţii mintale.
Utilizarea tot mai largă de medicamente în loc de psihoterapie pentru a face faţă problemelor de sănătate mintală: În 2003, peste 46 milioane de retete pentru antidepresive au fost scrise doar în SUA, înregistrându-se vânzări de peste 14 miliarde dolari. Peste 2 / 3 din aceste rețete au fost scrise de medici care nu sunt psihiatrii .
În mod evident, nu numai americanii au o preferinta mare pentru ruta aparent rapidă şi uşoară de rezolvare a problemelor de sănătatea mintală, în ciuda rezultatelor cercetărilor care sugerează că psihoterapiea joacă un rol major în a face cu succes multe boli mentale.
Activez de aproape doi ani in programul STOP FUMAT in care până anul acesta consilierea psihologică a fost gratuită. Deși dependența de nicotină este în proporție de peste 75% de natură psihologică , cei ce se adresau pentru renunțarea la fumat solicitau cu insistență DOAR MEDICAMENTE!!!
Ascensiunea terapiilor alternative: Oricine altcineva poate să rezolve problema rapid este de preferat . Așa se face că oamenii se adresează cu precădere diverselor terapii alternative pentru a face faţă cu probleme de sănătate mintală : yoga, biserica, ghicitoarea , diverse suplimente alimentare şi plante aromatice. Pentru mulţi dintre aceşti oameni, psihoterapia este vazută ca metodă de ignorat , de alezat, ignorând legătura corp-minte şi este puţin probabil să ducă la schimbări permanente în funcţionarea optimă.
Concluzie? Este mai greu decât oricând să ai succes ca psihoterapeut. Există mai multe servicii concurente pentru o bază de populaţie redusă, iar majoritatea dintre noi au formare puţin sau deloc formală în modul în care să înceapă, să dezvolte sau să crească pentru a rula o afacere. Asta e realitatea nefericită cu care se confruntă mulți psihoterapeuţi astăzi.
Izolarea este comună printre terapeuti si se poate dovedi mortală pentru a practica noastră.
Izolarea este comună printre terapeuti si se poate dovedi mortală pentru a practica noastră.
Avem destule piedici în a ne exercita profesia așadar , ce ați zice stimați colegi dacă am încerca să facem o uniune cu adevărat profitabilă pentru noi?
Camelia Dragomirescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu