Reactii comportamentale: sunt activitati practicate deschis, pe care individul stresat le foloseste in incercarea de a face fata stresului. Ele includ: atitudini de rezolvare a problemei, de retragere si de folosire a substantelor care provoaca dependenta.
Reactiile psihologice: implica in primul rand procesele emotionale si cerebrale. Reactia psihologica cel mai des intalnita este utilizarea mecanismelor de aparare (eforturi psihologice de a reduce anxietatea asociata cu stresul).
Reactii fiziologice la stres: exista dovezi ca stresul la locul de munca se asociaza cu functionarea neregulata a inimii, hipertensiune, puls acelerat, cresterea colesterolului. Stresul a mai fost asociat si cu declansarea unor boli cum ar fi cele respiratorii si infectiile bacteriene. Criteriile de diagnostic pentru stres-persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza a fi prezentate:
1. persoana a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment care au implicat moartea efectiva, amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau pereclitare a integritatii corporale proprii ori a altora;
2. raspunsul persoanei a implicat o frica intensa, neputinta sau oroare.
3. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul din urmatoarele moduri:
- amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului; vise detresante; detresa psihologica; reactivitate psihologica;
- simptome persistente de excitatie crescuta (care nu erau prezente inainte), dupa cum este indicat de doua sau mai multe dintre urmatoarele efecte:
1. dificultatea de adormire;
2. iritabilitate sau accese coleroase;
3. dificultate in concentrare;
4. hipervigilitate;
5. raspuns de tresarire exagerat.
O oarecare simptomatologie urmand expunerii la un stres extrem este duplicitara si adesea nu necesita nici un diagnostic, stresul acut trebuie luat in consideratie numai daca simptomele dureaza cel putin doua zile si cauzeaza o detresa de deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de functionare sau deterioreaza capacitatea individului de a indeplini unele sarcini necesare prin definitie, diagnosticul de stres este adecvat numai pentru simptomele care apar in decurs de o luna de la stresorul extrem pentru stresul posttraumatic cere mai mult de o luna de simptome, acest diagnostic nu poate fi pus in cursul acestei perioade initiale de o luna. Pentru indivizii care au stresor extreme, dar care prezinta un pattern simptomatologic care nu satisface criteriile pentru stresul acut, trebuie luat in considerare un diagnostic de tulburare de adaptare. Stimularea trebuie exclusa in acele situatii in care remuneratia financiara, oportunitatea beneficiului sau deciziile medicolegale joaca un rol. Un alt simptom psihologic al stresului este tensiunea musculara - poate fi asociata cu tremor, contracture, senzatia de iritatie si durere sau sensibilitate musculara. Multi indivizi cu anxietate generalizata dau dovada de simptome somatice. Anxietatea generalizata apare frecvent concomitent cu tulburarile afective si cu alte tulburari in legatura cu efectele acestora.
Surse bibliografice :
Ø Adirandack, S., - Managementul pur si simplu - Editura F.D.S.C., Bucuresti, 1999 ;
Ø Cristea, D., - Tratat de psihologie sociala - Editura Pro Transilvania, 2000;
Ø Constantin, T., - Evaluarea psihologica a personalului - Editura Polirom, Iasi, 2004 ;
Ø Hindle, T., - Cum sa reducem stresul - Editura Rao, Bucuresti, 2001;
Ø Tabachiu, A., - Psihologie ocupationala - Editura Universitatii Titu Maiorescu, Bucuresti ;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu